Cătălin Pena

Promovarea RIHTUITOAREI Maria în Judeţeana de PARTID

 
Promovarea RIHTUITOAREI Maria în Judeţeana de PARTID

Maria Caba era propusă, în 1972, să fie aleasă membră a Biroului Comitetului Judeţean PCR Bihor, aşa că a fost verificată de Secţia Cadre a CC al PCR condusă de Gheorghe Pană (foto), un strungar ajuns ministru şi primar al Capitalei în deceniul al VIII-lea al secolului trecut.

(citește mai mult)

Povestea celor două REGIMENTE româneşti care n-au mai ajus să SALVEZE dinastia ALBANIEI

 
Povestea celor două REGIMENTE româneşti care n-au mai ajus să SALVEZE dinastia ALBANIEI

Plângeţi voi Albanezii şi Aromânii pe mormântul proaspăt al acestei Regine-Mamă, care a ştiut să infiltreze atâta dragoste Marelui Rege Carol I pentru Albania, încât cu siguranţă că s-ar fi trimis la Durazzo şi cele două regimente dacă n-ar fi survenit crâncenul răsboiu european, scria Tribuna Albano-Română la înmormântarea Reginei Elisabeta, petrecută pe 21 februarie 1916 la Mănăstirea Curtea de Argeş.

(citește mai mult)

“Elita BUCUREŞTEANĂ” şi LITERATURA la 1915

 
“Elita BUCUREŞTEANĂ” şi LITERATURA la 1915

C.Ş. Făgeţel era unul dintre cei doi redactori ai revistei săptămânale tipărită la Craiova, la editura Ramuri, Drum drept, condusă de Nicolae Iorga, care costa 20 de bani exemplarul, iar abonamentul anual era 10 lei, în ţară, şi 12 lei în străinătate. Revista apărea din 1905.

(citește mai mult)

Despre M.G. Vlădescu care nu VOIA să accepte cu niciun CHIP vreun PREMIU literar

 
Despre  M.G. Vlădescu care nu VOIA să accepte cu niciun CHIP vreun PREMIU literar

Prin 1932, cronicarul anonim care ținea rubrica Efemeride în România literară ajunsese la concluzia că literatura română suferă cu o “periodicitate foarte regulată” de Vlădești...

(citește mai mult)

Ultima întâlnire a CRONICARULUI cu VLAHUŢĂ

 
Ultima întâlnire a CRONICARULUI cu VLAHUŢĂ

Pe 19 noiembrie 1929 se împliniseră zece ani de la moartea lui Alexandru Vlahuţă, prilej pentru cronicarul Adevărului Literar şi Artistic de a critica omagierea scriitorului, doar printr-un matineu literar la Teatrul Naţional şi câteva articole răzleţe în gazete.

(citește mai mult)

Cele şase luni ale domniei în Albania a NEPOTULUI Reginei Elisabeta a României

 
Cele şase luni ale domniei în Albania a NEPOTULUI Reginei Elisabeta a României

După războaiele balcanice, Marile Puteri au decis formarea unui stat albanez, iar Regina Elisabeta a României a reuşit să-l impună pe nepotul său Wilhelm de Wied ca principe al Albaniei.

(citește mai mult)

Povestea primului ABECEDAR cu grafie latină din BASARABIA post-comunistă

 
Povestea primului ABECEDAR cu grafie latină din BASARABIA post-comunistă

După ce pe 31 august 1989 la Chişinău s-a adoptat revenirea, în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, limbii române ca limbă de stat şi trecerea la alfabetul latin, o mare problemă a constituit-o lipsa literelor latine din tipografii.

(citește mai mult)

PARHON despre AMOR, Freud, bacalaureat și societate, într-un INTERVIU din 1929

 
PARHON despre AMOR, Freud, bacalaureat și societate, într-un INTERVIU din 1929

Constantin Ion (CI) Parhon, unul dintre marii intelectuali care au pus umărul la instaurarea regimului comunist în România, dădea, într-un interviu acordat Adevărului literar artistic din 15 decembrie 1929, în calitatea sa de endocrinolog recunoscut în toată lumea, definiția “amorului contemporan”.

(citește mai mult)

Constituirea DELEGAŢIEI României care a NEGOCIAT armistiţiul cu URSS în septembrie 1944

 
Constituirea DELEGAŢIEI României care a NEGOCIAT armistiţiul cu URSS în septembrie 1944

După 23 august 1944, conducătorii URSS trăgeau de timp cu încheierea armistiţiului cu România, pentru a da timp Armatei Roşii să ocupe cât mai mult din ţară.

(citește mai mult)

Saloanele de BRONZAT interbelice

 
Saloanele de BRONZAT interbelice

Presa bucuresteană scria la începutul celui de-al patru deceniu al secolului trecut despre razele ultraviolete care te bronzează artificial.

(citește mai mult)

JAFUL trenului de către cei patru PRIM-MINIŞTRI. Un episod unic în ISTORIE

 
JAFUL trenului de către cei patru PRIM-MINIŞTRI. Un episod unic în ISTORIE

Simbolul luptei pentru independența Poloniei, Józef Piłsudski (foto), ajungea, în 1905, după izbucnirea revoluției din Imperiul Ţarist, șeful Unității de Luptă a Partidul Socialist Polonez (PPS), care punea la cale atentate împotriva funcționarilor țariști ori a polițiștilor, organiza eliberarea prizonierilor, ataca bănci, oficii poștale și trenuri, procurând astfel mijloacele financiare necesare desfășurării activității partidului.

(citește mai mult)

Recomandarea PCR prin care GUŢĂ a devenit PRIMAR în CARACAL

 
Recomandarea PCR prin care GUŢĂ a devenit PRIMAR în CARACAL

Tovarăşul Marin Guţă a fost prim-secretar al oraşului Caracal din 1971 până în 1979, ceea ce la vremea aceea era echivalentul primarului.

(citește mai mult)

Prințesa ROMÂNIEI căreia îi PLĂCEA să PESCUIASCĂ FOTO

 
Prințesa ROMÂNIEI căreia îi PLĂCEA să PESCUIASCĂ FOTO

Ziarele din 1930 publicau o fotografie cu cu Regina Mărioara a Iugoslaviei, fosta prințesă a României, ținând în mână o undiță cu care dă la pește de pe un pod de lemn.

(citește mai mult)

Cum au JELIT-O albanezii din România pe Regina Elisabeta

 
Cum au JELIT-O albanezii din România pe Regina Elisabeta

A murit Regina Elisabeta, poeta Carmen Sylva, ocrotitoarea celor slabi, mângâierea celor horopsiți, mult iubita mamă a răniților, îndrumătoarea înțeleaptă a celor porniți pe căile rătăcirii, femea în toate privințele cu desăvârșire superioară: așa ne vestesc glasurile ce răsună tânguios din toate părțile, erau primele rânduri din revista Tribuna Albano-Română, numerele 3 și 4, din februarie 1916.

(citește mai mult)

Glonţul tras de GOLDENBERG asupra lui Vaida-VOEVOD. Motivele ATENTATORULUI

 
Glonţul tras de GOLDENBERG asupra lui Vaida-VOEVOD. Motivele ATENTATORULUI

Un atentat la viaţa ministrului de interne, Alexandru Vaida Voevod, a avut loc pe 5 octombrie 1929 la Bucureşti.

(citește mai mult)

Miss-ele EUROPEI în 1930. România pe locul doi FOTO

 
Miss-ele EUROPEI în 1930. România pe locul doi FOTO

Domnişoara Alice Diplarakon era aleasă, în 1930, la Paris, Miss Europa. Presa vremii o prezenta ca având 18 ani, fiica unui avocat de din Sparta, născută în Peleponez, unde s-a păstrat rasa pură.

(citește mai mult)

Dansul CUȚITULUI și biserica PICTATĂ de GRIGORESCU de la pușcăria DOFTANA în iarna lui 1933

 
Dansul CUȚITULUI și biserica PICTATĂ de GRIGORESCU de la pușcăria DOFTANA în iarna lui 1933

Criminalilor recidiviști din perioada interbelică nu le era frică de cuțit cum le era să ajungă pe secția H de la închisoarea Doftana. La H, cea mai înfricoșătoare parte a unei pușcării din România, condamanții dormeau direct pe ciment, fără lumină, fără căldură, doar cu 300 de grame de pâine pe zi.

(citește mai mult)

Cum a vrut organizația “Ungurii care se deșteaptă” să-i asasineze pe REGELE Ferdinand și pe Regina MARIA. Doi CONȚI închiși la DOFTANA

 
Cum a vrut organizația “Ungurii care se deșteaptă” să-i asasineze pe REGELE Ferdinand și pe Regina MARIA. Doi CONȚI închiși la DOFTANA

Reporterul I.N.Munteanu își continuă, în iarna lui 1933, documentarea prin închisoarea Doftana, însoțit de celebrul gigolo cu aptitudini de asasin Găetan, care a refuzat să stea la poză. Dar să-i dăm cuvântul lui Munteanu:

(citește mai mult)

Prin GRĂDINA lui Găetan de la DOFTANA în iarna lui 1933

 
Prin GRĂDINA lui Găetan de la DOFTANA în iarna lui 1933

Ajuns la penitenciarul Doftana în iarna lui 1933, reporterul I.N. Munteanu este introdus prima dată în sala comuniştilor, apoi în GRĂDINA lui GĂETAN.

(citește mai mult)

Printre COMUNIȘTII de la DOFTANA în iarna lui 1933. EVADAREA prin HAZNA

 
Printre COMUNIȘTII de la DOFTANA în iarna lui 1933. EVADAREA prin HAZNA

Reporterul I.N. Munteanu făcea cu automobilul, în iarna lui 1933, douăzeci de minute de la Câmpina la penitenciarul Doftana.

(citește mai mult)

Cum erau percepute la BUCUREŞTI primele FILME germane realizate sub HITLER

 
Cum erau percepute la BUCUREŞTI primele FILME germane realizate sub HITLER

Nu trecuseră nici trei luni de când Hitler ajunse cancelarul Germaniei că bună parte a Europei era îngrozită numai la vizionarea noilor filme germane. Ziarele franceze vuiau despre „la misere du cinema allemand”, iar când pe ecranele cinematografelor franceze apărea Hitler sau acoliţii săi se lăsa cu huiduieli, fluierături şi scandal.

(citește mai mult)

Pacepa a dovedit neglijenţă şi uşurinţă în mânuirea fondurilor ce le avea la dispoziţie într-o misiune de spionaj la sfârşitul anilor 50

 
Pacepa a dovedit neglijenţă şi uşurinţă în mânuirea fondurilor ce le avea la dispoziţie într-o misiune de spionaj la sfârşitul anilor 50

Mihai Pacepa era, în 1963, locţiitor şef de Direcţie şi propus pentru funcţia de director în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a MAI, ocazie cu care, pe 14 noiembrie acel an, Secţia de Cadre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român i-a făcut o caracterizare.

(citește mai mult)

Grija de populaţie de după primul RĂZBOI mondial. Seceta de OAMENI. Câţi franci făcea un CETĂŢEAN

 
Grija de populaţie de după primul RĂZBOI mondial. Seceta de OAMENI. Câţi franci făcea un CETĂŢEAN

Problema depopulării ţărilor europene nu este nouă sub soare. Dovada este articolul apărut într-un număr din 1921 al revistei Lamura, una dintre publicaţiile Fundaţiei Culturale Principele Carol:

(citește mai mult)

Rusia SOVIETICĂ şi comunistul Anatole France văzuţi prin presa de la Bucureşti din 1921

 
Rusia SOVIETICĂ şi comunistul Anatole France văzuţi prin presa de la Bucureşti din 1921

Sub titlul Veste rea, Lamura, revistă de cultură generală al cărui director era Ion Al. Brătescu-Voineşti, scria în decembrie 1921 că o foaie americană publica ştirea că în Rusia sovietică s-ar fi adus o lege pe baza căreia toţi bătrânii cari nu mai pot lucra să fie ucişi, ca să nu mănânce pâine degeaba.

(citește mai mult)

Cum i-a luat Philippide APĂRAREA lui Damian STĂNOIU în fața BISERICII, în 1932

 
Cum i-a luat Philippide APĂRAREA lui Damian STĂNOIU în fața BISERICII, în 1932

După ce Biserica începuse atacurile la Damian Sănoiu, călugărul care lua în derâdere în operele sale apucăturile oamenilor care-și închinaseră, oficial, viața lui Iisus Hristos, Al. A. Philippide (foto) sărea în sprijinul fostului călugăr.

(citește mai mult)

Divizia de TRĂDĂTORI Tudor Vladimirescu, lăsată-n fundul GOL pe frontul de VEST. DOCUMENTE

 
Divizia de TRĂDĂTORI Tudor Vladimirescu, lăsată-n fundul GOL pe frontul de VEST. DOCUMENTE

Banca Naţională a României dispunea, în toamna lui 1944, încetarea preschimbării rublelor în lei aşa că voluntarii Diviziei Tudor Vladimirescu, care lupta alături de Armata Roşie, erau în mare necaz, deşi mai aveau câte 3000 de ruble, solda pe august.

(citește mai mult)

Consideraţiuni de la 1919 despre GUVERNUL Vaida-Voevod şi Blocul TRANSILVĂNEAN

 
Consideraţiuni de la 1919 despre GUVERNUL Vaida-Voevod şi Blocul TRANSILVĂNEAN

Pe 7 decembrie 1919, Verax scria Ideea Europeană despre faptul că guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod, instalat pe 1 decembrie, urma să semneze tratatul de pace:

(citește mai mult)

Cum s-a acordat PREMIUL NAŢIONAL pentru LITERATURĂ în 1932. Cine a plecat la CĂMINUL de ODIHNĂ de la Sâmbăta de Sus

 
Cum s-a acordat PREMIUL NAŢIONAL pentru LITERATURĂ în 1932. Cine a plecat la CĂMINUL de ODIHNĂ de la Sâmbăta de Sus

Comisiunea specială pentru decernarea premiului naţional de literatură s-a întrunit eri la ministerul instrucţiunei, subt preşedenţia d-lui ministru profesor Gusti, anunţa România Literară din 2 iulie 1932.

(citește mai mult)

Rebreanu şi Minulescu la Capşa în 1929

 
Rebreanu şi Minulescu la Capşa în 1929

Pe uşa de la Capşa a intrat mare, vânjos, alb, pietros, Rebreanu. A dat o mână lată şi întreagă lui Minulescu care e într-un grup cu Carol Ardeleanu, Jalea şi alţii. S-a aşezat pe canapea şi dinztr-o pungă cenuşie îşi răsuceşte o ţigare, scria Capşist, sub titlul “Capşa trăită (1929), în România literară din 2 iulie 1939.

(citește mai mult)

Câteva EXCENTRITĂŢI de-ale lui Gabriele d’Annunzio, autoproclamat DUCE în FIUME

 
Câteva EXCENTRITĂŢI de-ale lui Gabriele d’Annunzio, autoproclamat DUCE în FIUME

Revista săptămânală Ideea Europeană consemna în numărul din “duminecă” de 7 decembrie 1919 câteva din excentrităţile scriitorului italian Gabriele d’Annunzio, mare erou de război la vremea respectivă.

(citește mai mult)

Cum a primit Nicolae IORGA “Visătorul de vise” al Reginei MARIA la 1915

 
Cum a primit Nicolae IORGA “Visătorul de vise” al Reginei MARIA la 1915

Nicolae Iorga făcea, în februarie 1915, recenzia “lucrării” Reginei Maria “Visătorul de vise”, “întâiu în românește”, dar marele intelectual era deranjat de traducere.

(citește mai mult)

Decretul prin care Mihai GHIMPU a declarat 28 iunie 1940 ZI a OCUPAŢIEI SOVIETICE şi ANULAREA lui

 
Decretul prin care Mihai GHIMPU a declarat 28 iunie 1940 ZI a OCUPAŢIEI SOVIETICE şi ANULAREA lui

Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu s-a înscris definitiv în istoria noastră recentă după ce a declarat pe 24 iunie 2010, prin decret prezidențial, 28 iunie 1940 ca fiind Ziua Ocupaţiei Sovietice a Basarabiei, adică a Regatului României din care făceau parte oamenii si pământul lor de dincolo de Prut.

(citește mai mult)

Rădulescu MOTRU despre ANTISEMITISMUL lui Vasile CONTA

 
Rădulescu MOTRU despre ANTISEMITISMUL lui Vasile CONTA

Sub influenţa mediului ieşan, Vasile Conta a fost naţionalist şi antisemit, pentru el universul se reduce la faptul ondulaţiunii…Sufletul şi religia nu există, scria Constantin Rădulescu Motru în 1932, sub titlul “Vocaţia filosofică a lui Vasile Conta”.

(citește mai mult)

Liviu REBREANU despre „o ŢIGĂNIE ARTISTICĂ NAŢIONALĂ” la concursul pentru Monumentul INFANTERIEI

 
Liviu REBREANU despre „o ŢIGĂNIE ARTISTICĂ NAŢIONALĂ” la concursul pentru Monumentul INFANTERIEI

Liviu Rebreanu scria în România Literară de sâmbătă 16 aprilie 1932, sub titlul “Controlul străin”, despre “lupta înverşunată şi cam ruşionoasă ce se dă, de atâta vreme, în jurul de pe acum faimosului Monument al Infanterie”.

(citește mai mult)

Întâlnirea dintre POPA Damian Stănoiu și Ion MINULESCU din 1929, intermediată de Nichifor CRAINIC și povestită de POETUL din SLATINA

 
Întâlnirea dintre POPA Damian Stănoiu și Ion MINULESCU din 1929, intermediată de Nichifor CRAINIC și povestită de POETUL din SLATINA

Născut la 3 aprilie 1893 în satul Dobrotinet, comuna Curtişoara, judeţul Olt, în familia unui plugar, Damian Stănoiu (foto) a fost o mare figură a scenei literare românești în perioada interbelică. Aventurier din fire, din 1913 până în 1927, a fost călugăr la mănăstirea Căldăruşani, unde se dusese „nu pentru a căuta sfinţi în viaţă sau împins de un surplus de credinţă”.

(citește mai mult)

Relaţiile dintre ODESSA și BASARABIA, dar şi dintre CIVILIZAŢIA europeană şi ORIENTALISMUl RUS, văzute la 1918 de Eugeniu N. Giurgea

 
Relaţiile dintre ODESSA și BASARABIA, dar şi dintre CIVILIZAŢIA europeană şi ORIENTALISMUl RUS, văzute la 1918 de Eugeniu N. Giurgea

Profesorul botoşănean Eugeniu N. Giurgea publica în „România Nouă” din Chișinău,, pe 24 august 1918, articolul Portul Odessa și Basarabia:

(citește mai mult)