Cătălin Pena

Pacepa a dovedit neglijenţă şi uşurinţă în mânuirea fondurilor ce le avea la dispoziţie într-o misiune de spionaj la sfârşitul anilor 50

 
Pacepa a dovedit neglijenţă şi uşurinţă în mânuirea fondurilor ce le avea la dispoziţie într-o misiune de spionaj la sfârşitul anilor 50

Mihai Pacepa era, în 1963, locţiitor şef de Direcţie şi propus pentru funcţia de director în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a MAI, ocazie cu care, pe 14 noiembrie acel an, Secţia de Cadre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român i-a făcut o caracterizare.

(citește mai mult)

Grija de populaţie de după primul RĂZBOI mondial. Seceta de OAMENI. Câţi franci făcea un CETĂŢEAN

 
Grija de populaţie de după primul RĂZBOI mondial. Seceta de OAMENI. Câţi franci făcea un CETĂŢEAN

Problema depopulării ţărilor europene nu este nouă sub soare. Dovada este articolul apărut într-un număr din 1921 al revistei Lamura, una dintre publicaţiile Fundaţiei Culturale Principele Carol:

(citește mai mult)

Rusia SOVIETICĂ şi comunistul Anatole France văzuţi prin presa de la Bucureşti din 1921

 
Rusia SOVIETICĂ şi comunistul Anatole France văzuţi prin presa de la Bucureşti din 1921

Sub titlul Veste rea, Lamura, revistă de cultură generală al cărui director era Ion Al. Brătescu-Voineşti, scria în decembrie 1921 că o foaie americană publica ştirea că în Rusia sovietică s-ar fi adus o lege pe baza căreia toţi bătrânii cari nu mai pot lucra să fie ucişi, ca să nu mănânce pâine degeaba.

(citește mai mult)

Cum i-a luat Philippide APĂRAREA lui Damian STĂNOIU în fața BISERICII, în 1932

 
Cum i-a luat Philippide APĂRAREA lui Damian STĂNOIU în fața BISERICII, în 1932

După ce Biserica începuse atacurile la Damian Sănoiu, călugărul care lua în derâdere în operele sale apucăturile oamenilor care-și închinaseră, oficial, viața lui Iisus Hristos, Al. A. Philippide (foto) sărea în sprijinul fostului călugăr.

(citește mai mult)

Divizia de TRĂDĂTORI Tudor Vladimirescu, lăsată-n fundul GOL pe frontul de VEST. DOCUMENTE

 
Divizia de TRĂDĂTORI Tudor Vladimirescu, lăsată-n fundul GOL pe frontul de VEST. DOCUMENTE

Banca Naţională a României dispunea, în toamna lui 1944, încetarea preschimbării rublelor în lei aşa că voluntarii Diviziei Tudor Vladimirescu, care lupta alături de Armata Roşie, erau în mare necaz, deşi mai aveau câte 3000 de ruble, solda pe august.

(citește mai mult)

Consideraţiuni de la 1919 despre GUVERNUL Vaida-Voevod şi Blocul TRANSILVĂNEAN

 
Consideraţiuni de la 1919 despre GUVERNUL Vaida-Voevod şi Blocul TRANSILVĂNEAN

Pe 7 decembrie 1919, Verax scria Ideea Europeană despre faptul că guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod, instalat pe 1 decembrie, urma să semneze tratatul de pace:

(citește mai mult)

Cum s-a acordat PREMIUL NAŢIONAL pentru LITERATURĂ în 1932. Cine a plecat la CĂMINUL de ODIHNĂ de la Sâmbăta de Sus

 
Cum s-a acordat PREMIUL NAŢIONAL pentru LITERATURĂ în 1932. Cine a plecat la CĂMINUL de ODIHNĂ de la Sâmbăta de Sus

Comisiunea specială pentru decernarea premiului naţional de literatură s-a întrunit eri la ministerul instrucţiunei, subt preşedenţia d-lui ministru profesor Gusti, anunţa România Literară din 2 iulie 1932.

(citește mai mult)

Rebreanu şi Minulescu la Capşa în 1929

 
Rebreanu şi Minulescu la Capşa în 1929

Pe uşa de la Capşa a intrat mare, vânjos, alb, pietros, Rebreanu. A dat o mână lată şi întreagă lui Minulescu care e într-un grup cu Carol Ardeleanu, Jalea şi alţii. S-a aşezat pe canapea şi dinztr-o pungă cenuşie îşi răsuceşte o ţigare, scria Capşist, sub titlul “Capşa trăită (1929), în România literară din 2 iulie 1939.

(citește mai mult)

Câteva EXCENTRITĂŢI de-ale lui Gabriele d’Annunzio, autoproclamat DUCE în FIUME

 
Câteva EXCENTRITĂŢI de-ale lui Gabriele d’Annunzio, autoproclamat DUCE în FIUME

Revista săptămânală Ideea Europeană consemna în numărul din “duminecă” de 7 decembrie 1919 câteva din excentrităţile scriitorului italian Gabriele d’Annunzio, mare erou de război la vremea respectivă.

(citește mai mult)

Cum a primit Nicolae IORGA “Visătorul de vise” al Reginei MARIA la 1915

 
Cum a primit Nicolae IORGA “Visătorul de vise” al Reginei MARIA la 1915

Nicolae Iorga făcea, în februarie 1915, recenzia “lucrării” Reginei Maria “Visătorul de vise”, “întâiu în românește”, dar marele intelectual era deranjat de traducere.

(citește mai mult)

Decretul prin care Mihai GHIMPU a declarat 28 iunie 1940 ZI a OCUPAŢIEI SOVIETICE şi ANULAREA lui

 
Decretul prin care Mihai GHIMPU a declarat 28 iunie 1940 ZI a OCUPAŢIEI SOVIETICE şi ANULAREA lui

Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu s-a înscris definitiv în istoria noastră recentă după ce a declarat pe 24 iunie 2010, prin decret prezidențial, 28 iunie 1940 ca fiind Ziua Ocupaţiei Sovietice a Basarabiei, adică a Regatului României din care făceau parte oamenii si pământul lor de dincolo de Prut.

(citește mai mult)

Rădulescu MOTRU despre ANTISEMITISMUL lui Vasile CONTA

 
Rădulescu MOTRU despre ANTISEMITISMUL lui Vasile CONTA

Sub influenţa mediului ieşan, Vasile Conta a fost naţionalist şi antisemit, pentru el universul se reduce la faptul ondulaţiunii…Sufletul şi religia nu există, scria Constantin Rădulescu Motru în 1932, sub titlul “Vocaţia filosofică a lui Vasile Conta”.

(citește mai mult)

Liviu REBREANU despre „o ŢIGĂNIE ARTISTICĂ NAŢIONALĂ” la concursul pentru Monumentul INFANTERIEI

 
Liviu REBREANU despre „o ŢIGĂNIE ARTISTICĂ NAŢIONALĂ” la concursul pentru Monumentul INFANTERIEI

Liviu Rebreanu scria în România Literară de sâmbătă 16 aprilie 1932, sub titlul “Controlul străin”, despre “lupta înverşunată şi cam ruşionoasă ce se dă, de atâta vreme, în jurul de pe acum faimosului Monument al Infanterie”.

(citește mai mult)

Întâlnirea dintre POPA Damian Stănoiu și Ion MINULESCU din 1929, intermediată de Nichifor CRAINIC și povestită de POETUL din SLATINA

 
Întâlnirea dintre POPA Damian Stănoiu și Ion MINULESCU din 1929, intermediată de Nichifor CRAINIC și povestită de POETUL din SLATINA

Născut la 3 aprilie 1893 în satul Dobrotinet, comuna Curtişoara, judeţul Olt, în familia unui plugar, Damian Stănoiu (foto) a fost o mare figură a scenei literare românești în perioada interbelică. Aventurier din fire, din 1913 până în 1927, a fost călugăr la mănăstirea Căldăruşani, unde se dusese „nu pentru a căuta sfinţi în viaţă sau împins de un surplus de credinţă”.

(citește mai mult)

Relaţiile dintre ODESSA și BASARABIA, dar şi dintre CIVILIZAŢIA europeană şi ORIENTALISMUl RUS, văzute la 1918 de Eugeniu N. Giurgea

 
Relaţiile dintre ODESSA și BASARABIA, dar şi dintre CIVILIZAŢIA europeană şi ORIENTALISMUl RUS, văzute la 1918 de Eugeniu N. Giurgea

Profesorul botoşănean Eugeniu N. Giurgea publica în „România Nouă” din Chișinău,, pe 24 august 1918, articolul Portul Odessa și Basarabia:

(citește mai mult)

Proiectul de organizare a Aparatului de Război al PCR, conceput de Emil Bodnăraş în 1943

 
Proiectul de organizare a Aparatului de Război al PCR, conceput de Emil Bodnăraş în 1943

Emil Bodnăraş, sub numele conspirativ Felix, prezenta Comitetului Central, pe 28 noiembrie 1943, proiectul de organizare a Aparatului de Război al Partidului Comunist din România, în care propunea reînfiinţarea de urgenţă a Comisiunii Centrale Speciale, organizarea Grupului Operativ Central, formarea prin intermediul grupului a unui număr de instructori care să se deplaseze în regionale şi să ajute la organizarea aparatului regional.

(citește mai mult)

Raportul dintre SCRIITORII şi CITITORII din Bucureşti la 1923

 
Raportul dintre SCRIITORII şi CITITORII din Bucureşti la 1923

Săptămânalul “Ideea Europeană, Socială, Critică, Artistică & Literară”, care susţinea pe frontispiciu că era urmaşa a “Noua revistă română”, se ocupa în numărul din 17 iunie 1923 cu situaţia tirajelor revistelor din Bucureşti cu numărul membrilor Societăţii Scriitorilor Români:

(citește mai mult)

Industria Basarabiei la 1921 şi un CONGRES al Societăţii FEMEILOR ortodoxe române desfăşurat la Chişinău în acelaşi AN

 
Industria Basarabiei la 1921 şi un CONGRES al Societăţii FEMEILOR ortodoxe române desfăşurat la Chişinău în acelaşi AN

Eugeniu N. Giurgea publica, în 1921, un studiu despre industria Basarabiei, din care revista Răsăritul, organ al Caselor Naţionale, spicuia la rubrica BASARABENE:

(citește mai mult)

Un articol de la 1921 despre tineri din BASARABIA la serbările din BUCUREŞTI pentru CENTENARUL lui Tudor VLADIMIRESCU

 
Un articol de la 1921 despre tineri din BASARABIA la serbările din BUCUREŞTI pentru CENTENARUL lui Tudor VLADIMIRESCU

În 1921 întreaga ţară aniversa o sută de ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu, care potrivit unui mesaj al regelui Ferdinand “s-a ridicat în fruntea pandurilor olteni pentru apărarea poporului greu apăsat de vitrega ocârmuire seculară”.

(citește mai mult)

Trei DARURI REGALE de la 1921

 
Trei DARURI REGALE de la 1921

Preşedintele Academiei Române, D. Onciul, citea, în şedinţa plenară din 25 mai 1921, o scrisoare primită de la Regele Ferdinand cu prilejul că “întreaga ţară sărbătoreşte anul acesta o sută de ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu, care s-a ridicat în fruntea pandurilor olteni pentru apărarea poporului greu apăsat de vitrega ocârmuire seculară”.

(citește mai mult)

Cultura PROFESIONALĂ şi CULTURA generală a FUNCŢIONARULUI public în România INTERBELICĂ

 
Cultura PROFESIONALĂ şi CULTURA generală a FUNCŢIONARULUI public în România INTERBELICĂ

În Revista Funcţionarilor PUBLICI nr. 7-8 din iulie-august 1937 Ioan Gh. Popescu-Peioan, funcţionar în Ministerul Finanţelor, semna articolul “Cultura profesională şi cultura generală” în care dezbătea “problema culturii funcţionarului”, care “s-a discutat de multe ori”.

(citește mai mult)

Divizia „Tudor Vladimirescu”. „Am pierdut 70% din armament, iar un batalion de al nostru fugea din faţa a şapte nemți”

 
Divizia „Tudor Vladimirescu”. „Am pierdut 70% din armament, iar un batalion de al nostru fugea din faţa 
a şapte nemți”

Dumitru Petrescu le trimitea, între 29 septembrie şi 11 noiembrie 1944, tovarăşilor din conducerea de la Bucureşti a Partidului Comunist, patru scrisori despre situaţia de pe front a Diviziei “Tudor Vladimirescu”, la care nu-i răspundea nimeni.

(citește mai mult)

IMPOZITELE şi strigătul de suferinţă al ÎNVĂŢĂTORILOR tratate de ŢIŢEICA la 1921

 
IMPOZITELE şi strigătul de suferinţă al ÎNVĂŢĂTORILOR tratate de ŢIŢEICA la 1921

Revista săptămânală Răsăritul apărea în iunie 1921 o singură dată în acea lună, conţinând numerele 37-40, la preţul de 2,50, “pentru a nu ridica abonamentul revista apare lunar până ce se vor eftini condiţiunile de tipar”.

(citește mai mult)

Teatrul Naţional şi Liviu REBREANU, făcuţi PRAF în PRESA din 1919

 
Teatrul Naţional şi Liviu REBREANU, făcuţi PRAF în PRESA din 1919

Liviu Rebreanu, în 1919, când apare volumul Calvarul, la Editura universală Alcalay, avea 34 de ani şi era considerat un scriitor modest, care publicase câteva volume de nuvele: Frământări (1912), Golanii şi Mărturisire (ambele în 1916), Răfuiala (1919). El şi-a catalogat Calvarul ca fiind o povestire, dar adăuga "dacă totuşi pe alocuri cartea pare un roman, de vină este numai viaţa - care, orice s-ar zice, este cel mai iscusit romancier din lume".

(citește mai mult)

Laurențiu ULICI, OMORÂT de o centrală pe gaze, sau ASASINAT cu o centrală de gaze?

 
Laurențiu ULICI, OMORÂT de o centrală pe gaze, sau ASASINAT cu o centrală de gaze?

Președintele Uniunii Scriitorilor Laurențiu Ulici era găsit mort în dimineața zilei de 16 noiembrie 2000 într-o casă din localitatea Părău, județul Brașov.

(citește mai mult)

Virgil MADGEARU, după SURPRIZA alegerilor din 1919, despre “Organizarea politică a ţărănimii”

 
Virgil MADGEARU, după SURPRIZA alegerilor din 1919, despre “Organizarea politică a ţărănimii”

Constituţia României a fost modificată în iulie 1917 introducându-se votul universal, egal, direct, secret şi obligatoriu pentru bărbaţii de peste 21 de ani. În 1914, când au avut loc ultimele alegeri înainte de război, erau înregistraţi doar 110.000 de cetăţeni cu drept de vot.

(citește mai mult)

Schimbarea la faţă a SOCIALISTULUI Dobrogeanu GHEREA după Întâiul RĂZBOI Mondial

 
Schimbarea la faţă a SOCIALISTULUI Dobrogeanu GHEREA după Întâiul RĂZBOI Mondial

Până după primul război mondial, cei crescuţi la şcoala socialismului lui Constantin Dobrogeanu Gherea aveau două idei clare în mintea lor.

(citește mai mult)

Cum era TRATAT un PLAGIAT interbelic şi UNDE era greşeala la contul “CAI de MUNCĂ”

 
Cum era TRATAT un PLAGIAT interbelic şi UNDE era greşeala la contul “CAI de MUNCĂ”

În ziarul Universul din 17 februarie 1940 apărea o recenzie asupra lucrării “Principii şi probleme de contabilitate” de dr. Gh. Ciulei, publicată în 1939 la Bucureşti, în 200 de pagini şi la un preţ de 60 de lei.

(citește mai mult)

ROMÂNIA COMUNISTĂ. Colonelul Maltopol, politrucul Diviziei „Tudor Vladimirescu”, solicită partidului să fie făcut general

 
ROMÂNIA COMUNISTĂ. Colonelul Maltopol, politrucul Diviziei „Tudor Vladimirescu”, solicită partidului să fie făcut general

Divizia „Tudor Vladimirescu” intra în Bucureşti, odată cu trupele Armatei Roşii, pe 31decembrie 1944. Era formată din soldaţi şi ofiţeri români din lagărele de prizonieri sovietice care se alăturaseră diviziei fie de frica Gulagului, cei mai mulţi dintre ei, fie din convingere, cum a fost cazul colonelului Mihai Maltopol.

(citește mai mult)

România lui Dej. Legionarii excluşi din PCR plângeau degeaba la uşa partidului pentru că tovarăşii nu mai aveau nevoie de ei

 
România lui Dej. Legionarii excluşi din PCR plângeau degeaba la uşa partidului pentru că tovarăşii nu mai aveau nevoie de ei

Sute de legionari, care fuseseră excluşi din Partidul Comunist, făceau cereri de reabilitare, dar Comisia de Control le respingea apelurile pe motive care, acum, stârnesc râsul, dar atunci erau considerate de neiertat

(citește mai mult)